duminică, 6 decembrie 2009

C'est le temps des noëls



Le 3 décembre 2009

Jeudi. L’après-midi, quand Liviu rentre de l’école, nous chantons des cantiques de Noël, parce que c’est le temps du carême. On fait ça depuis toujours. Maintenant il a une orgue, autrefois il avait une guitare, les enfants jouaient aussi à la guitare et non seulement...mais ces temps sont si loin!

Joi. După-masa, cînd Liviu se întoarce acasă de la şcoală, colindăm uneori. E timpul colindelor, postul Crăciunului. Facem asta dintotdeauna. El are acum o orgă, altădată avea o chitară, copiii cîntau şi ei la chitară, dar nu numai...dar acele timpuri sînt aşa de îndepărtate!

Un comentariu:

  1. Nostalgia,acest sentiment trist si vesel... putin.Doar unii simtim asta pt ca nostalgia nu e pt oricine,ci pt cei care traiasc viata in profunzime.

    RăspundețiȘtergere