marți, 15 octombrie 2013

Marian Papahagi



Le 15 octobre 2013


Mardi.L’automne. Aujourd’hui, il pleut faiblement, comme disent ceux qui présentent la météo. Je suis encore sous les impressions de la commémoration d’hier de Marian Papahagi, j’ai vu quelques images, j’ai entendu des mots à la télé et aujourd’hui, j’ai lu l’évocation de son fils sur facebook, j’ai revu mes souvenirs sur les années de jeunesse, les automnes de Cluj, avec les grands arbres à l’entrée de la faculté, le chemin à pied, jusqu’à la cantine,  le matin, dans la rue Horea, c’est alors qu’on rencontrait Marian, dans son „loden” vert en allant à la fac d’un pas égale. On se saluaient, il avait toujours un air attentif. Ensuite on se voyait dans les salles de cours, rarement aux seminaires, nous n’étions pas dans le même groupe. Pendant les recrés, dans les larges couloirs de la faculté, on se réunissait autour de lui et on parlaient d’Echinox, cénacle et revue litteraires...Après son départ, à Rome, où il a obtenu une bourse, son esprit a continué d’animer les discutions du groupe, sur la poésie, les jeunes écrivains, comme, j’imagine, aujourd'hui, il anime toujours Echinox et une bonne partie de la culture roumaine.

Marţi. Toamnă. Azi, plouă slab, cum spun cei de la meteo. Mă aflu încă sub impresii diverse de la comemorarea de ieri a lui Marian Papahagi. Am auzit şi văzut cîte ceva la tv, iar azi, am citit evocarea făcută pe facebook de către fiul său, aşa mi-am revăzut amintirile din anii tinereţii, toamnele clujene, cu arborii mari de la intrarea în facultate, cu drumul, pe jos, pînă la cantină, pe strada Horea, pe aici îl întîlneam pe Marian, în Lodenul său verde, mergînd la facultate cu un pas egal. Ne salutam, avea întotdeauna un aer foarte atent cînd saluta. Apoi, ne vedeam în sălile de curs, mai rar la seminarii, nu eram în aceeaşi grupă. În pauze, în largile culoare ale facultăţii, în jurul lui se adunau mereu unii care aveau multe de vorbit despre Echinox, cenaclu şi revistă literară...După plecarea sa, la Roma, obţinuse o bursă, spiritul său a continuat să anime discuţiile din pauze, despre poezie şi despre tinerii scriitori, aşa cum. îmi imaginez, animă şi acum Echinox şi o bună parte din cultura românească.(photo:internet) 



2 comentarii:

  1. J'apprends que sa famille a été importante pour le progrès de la langue et de la littérature roumaine, dont il a eu sa contribution aussi.

    RăspundețiȘtergere